În loc de recunoaștere, apare adesea o formă subtilă de evitare. Nu este respingere directă, ci o retragere socială discretă, ca și cum realitatea muncii ar fi prea apropiată de ceva ce nu se dorește a fi amintit.
Dar această distanță nu schimbă nimic din valoarea muncii ei. Doar evidențiază diferența dintre ceea ce este vizibil și ceea ce este esențial.
Dezvoltare
Munca transformată în viață pentru ceilalți
Ceea ce produce ea nu rămâne niciodată doar la nivel de efort individual. Se transformă în hrană, în mese împărțite, în continuitatea vieții altor familii.
Fiecare legumă, fiecare recoltă este parte dintr-un lanț invizibil de supraviețuire și echilibru. Munca ei nu se oprește la marginea câmpului, ci continuă în casele altora.
